Skip to main content

Bonifaciu VIII Cuntenutu Biugrafia | Bolle | Note | Bibliugrafia | Articuli cunnessi | Menu di navigazione

Multi tool use
Multi tool use

Papa talianuPapa di u MedievuPersunaghju citatu in a Divina Cummedia (Infernu)Cardinale talianu di u seculu XIIICardinale criatu da Martinu IVMorte à Roma


12351303AnagniLaziuItaliapapaChjesa cattolicaFilippu IV u BelluRomacardinale1281Martinu IVCelestinu VschismuDanimarcaGrigoriu VIIColonnacurona d'AragonaimperatoreGermaniaFilippu u BelluFranciaAlbertu Ia












Bonifaciu VIII




À prupositu di Wikipedia






Jump to navigation
Jump to search




Bonifaciu VIII


Bonifaciu VIII (circa 1235 - 11 di uttrove 1303), originariu d'Anagni in u Laziu in Italia, chì u so veru nome era Benedetto Caetani, hè statu un papa di a Chjesa cattolica.[1] E so arme purtavanu l'onde. Hè celebru per avè purtatu à u so vertice l'assolutismu teocraticu di u papatu. A so bolla Unam sanctam, un manifestu di u primatu di u putere spirituale annantu à quellu timpurale spicificava chì "E duie spade sò dunque à u putere di a Chjesa, u spirituale è u tempurale, ma l'unu deve esse manighjatu per a Chjesa, è l'altru da a Chjesa ; l'unu da a manu di u prete, l'altru da quella di i rè", è cunchjudia chì "ogni criatura umana, per necessità di salutu, deve esse sottumessa à u puntefice rumanu". 'Ss'intrasigenza cuntribuì à a lita chì l'oppunì à u rè di Francia Filippu IV u Bellu, à u capu di a quale ellu fubbe vittima di l' " attentatu d'Anagni " (7-8 di sittembre 1303).




Cuntenutu





  • 1 Biugrafia


  • 2 Bolle


  • 3 Note


  • 4 Bibliugrafia


  • 5 Articuli cunnessi




Biugrafia |




A tomba di Bonifaciu VIII in u Vaticanu


Prima avvucatu è nutaru di u papa à Roma, ottense u cappellu di cardinale in u 1281 da Martinu IV è fubbe elettu papa u 24 di dicembre di u 1294 dopu chì Celestinu V ebbe rinunciatu à e so funzione. Benchì a so elezzione fustu rigulare, omu l'accusò di avè spintu u so pridicissore, ch'ellu fece imprighjunà per evità u risicu di schismu, à ritirà si. À quandu ghjuntu à u putere, misse l'interditu annantu à u riame di u Danimarca.




Bonifaciu VIII apre l'annu santu in Roma in u 1300(dipintu da Giotto)


Cum'è Grigoriu VII, 'ssu puntefice vulia elevà a putenza spirituale sopra à a putenza tempurale, è pretendia dispone di i troni. Ebbe vivi tribuli incù i Colonna, chì sustenianu i dritti di a curona d'Aragona, incù l'imperatore di Germania, ma soprattuttu incù Filippu u Bellu in Francia. Incitò i principi tedeschi à rivultà si contru à Albertu Ia.


Sligò i sughjetti di Filippu u Bellu di u so ghjuramentu di fideltà è scrisse contru à ellu i celebre bolle Clericis laicos, Ausculta fili - chì Petru Flote, ghjuristu di u rè, ni scrisse una virsione falsificata - è a famosa Unam Sanctam ludendu a superiurità di i papi annantu à i rè (di u spirituale annantu à u timpurale). Bonifaciu VIII scrisse dinù una bolla di scumunica, Super Petri Solio, ma ùn fubbe mai publicata u rè fece appellu à u cunciliu è li mandò l'omini chì u fecenu prigiunere à Anagni. Fubbe arristatu u 8 di sittembre 1303 in u so palazzu da Guglielmu di Nogaret, nuvellu cunsiglià di u rè, siont'è l'ordini di Filippu, chì vulia purtà lu in Francia è fà lu ghjudicà da un cunciliu. Fendu cusì, si cuprì da a so tiara, prese in manu a so pasturale è e chjave, dicendu " Eiu so papa, mureraghju papa ". Fubbe maltrattatu da Sciarra Colonna. Cacciatu di e mane di i Francesi u 9 di sittembre da una rivolta di a pupulazione d'Anagni, morse pocu dopu, à Roma u 11 di uttrove di u 1303.


Dichjarò i Fraticelli eretichi in u 1296.


Canunizò Luigi IX, oramai chjamatu San Luigi di Francia, d'aostu di u 1297.


In u 1298, fece promulgà a ricolta di dicretale chjamata Sexte.


In u 1299, Bonifaciu VIII numinò Ghjuvanni di Chevry, signore di Chevry è di Torcy, vescu di Carcassonne da 1299 à a so morte in u 1300.


Criò u prima ghjubileu, o annu santu, in u 1300. U successu fubbe trimente, l'afflussu di pilegrini essendu straurdinariu. Ricivì listessu annu a dilegazione inviata da u khan mongulu Mahmud Ghazan è cundotta da u fiurintinu Guiscardo di' Bastari.


I fasti fubbenu tali chì Dante situò u principiu di u so puema in u corsu di a simana santa è ùn esitò micca, in a Divina Cummedia, à piazzà Bonifaciu VIII in a terza bolge di l'ottesimu chjerchju, a fossa di i simoniachi.



Bolle |


  • 3 di marzu di u 1298: cù a bolla Sanctæ Romanæ Ecclesiæ, u papa Bonifaciu VIII promulga u Seste, una ricolta di drittu canonicu.

  • 23 di ghjugnu di u 1299: addirizza una bolla à Raimond di Castres, abate di l'abbazia Saint-Pons di Thomières mantenendu lu in a so ghjuridizione contru à e pretensione di l'Officiale di Narbonne


Note |



  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.


Bibliugrafia |


  • Arsenio Frugoni, Il giubileo di Bonifacio VIII, 1950, ried. Roma, Bari, Laterza, 1999 (in talianu)

  • Giuseppe Marchetti Longhi, Mostra di Bonifacio VIII e del primo Giubileo : (catalogo mostra, Roma, Palazzetto Venezia, ottobre-nuvembre di u 1950), Roma, 1950 (in talianu)

  • Antoine de Lévis-Mirepoix, L’Attentatu d’Anagni : U cunflittu trà u Papatu è u Rè di Francia, Parigi, Gallimard, 1969.


Articuli cunnessi |


  • Attentatu d'Anagni



Ricacciatu da "https://co.wikipedia.org/w/index.php?title=Bonifaciu_VIII&oldid=359165"










Menu di navigazione



























(window.RLQ=window.RLQ||[]).push(function()mw.config.set("wgPageParseReport":"limitreport":"cputime":"0.036","walltime":"0.046","ppvisitednodes":"value":57,"limit":1000000,"ppgeneratednodes":"value":0,"limit":1500000,"postexpandincludesize":"value":0,"limit":2097152,"templateargumentsize":"value":0,"limit":2097152,"expansiondepth":"value":2,"limit":40,"expensivefunctioncount":"value":0,"limit":500,"unstrip-depth":"value":0,"limit":20,"unstrip-size":"value":330,"limit":5000000,"entityaccesscount":"value":0,"limit":400,"timingprofile":["100.00% 0.000 1 -total"],"cachereport":"origin":"mw1324","timestamp":"20190408200123","ttl":2592000,"transientcontent":false);mw.config.set("wgBackendResponseTime":132,"wgHostname":"mw1329"););tV0KqFtpzZG eaQ3vF3Tompsk8VgyMs2 nbB,N,akX0KF1GIjOg 3cN0xmyAH7V5tDGQi bQQFe8rWZ xbsRtm,nBpsW55z XEN
zgR65leX8Di4QukZC3SQIahrtR4ln u7Q1kONPgG9m,b1Q8RXN4lihn4kB7o4rypfXos8V MXEO3ZsVPVdy,unwx W

Popular posts from this blog

Ромео және Джульетта Мазмұны Қысқаша сипаттамасы Кейіпкерлері Кино Дереккөздер Бағыттау мәзірі

Гале (Шры-Ланка) Змест Геаграфія | Гісторыя | Інфраструктура | Славутыя мясціны | Гарады-пабрацімы | Галерэя | Спасылкі | НавігацыяHGЯOHGЯOgalle.mc.gov.lkГале на сайце ЮНЕСКАТурыстычны даведнікПорт ГалеКультура і гісторыяКаталіцкая царква ў Галерус.англ.фр.

ფილიპ IV (საფრანგეთი) ოჯახი | იხილეთ აგრეთვე | რესურსები ინტერნეტში | სანავიგაციო მენიუფილიპ IV - კათოლიკური ენციკლოპედიაPhilippe IV le Bel in Medieval History of NavarrePhilip IV – 1268 – 1314 – templarhistory.comThe Great Depression of the 14th Century – Murray N. Rothbardრ